Tehnologii Rectifit

În cadrul serviciului Rectifit se folosesc câteva tehnologii speciale. Una dintre ele este:

Recondiţionarea blocurilor motor din aluminiu

Primul autovehicul echipat cu bloc motor din aluminiu a fost Lancia Aurelia, lansat în 1950. Numărul aplicaţiilor a crescut exponenţial de atunci, datorită avantajelor lor faţă de blocurile din fontă:

  • Masa redusă - 1/3 din masa unui bloc similar din fontă
  • Transfer de căldură mai bun
  • Rezistenţă la coroziune
  • Prelucrabilitate mai bună

De atunci, numeroşi producători de automobile au folosit această tehnologie, dintre care cei mai importanţi sunt: BMW (750i, X5), Citroën (C3, C5), Jaguar XK, Mercedes (A Klasse), Peugeot (306, 206), Porsche (Boxster, Cayenne, 928), Volvo (S80, V80), VW (Golf IV & V, Passat, Phaeton, Touareg) etc.

Cilindri blocurilor de motor din aluminiu pot fi de mai multe feluri:

- Cu inserţie de cămaşă din fontă, care la rândul lor pot fi supuşi unor tratamente necesare îmbunătăţirii transferului termic, reducerii uzurii etc.

- Cu inserţie de cămăşi tip ALUSIL®, Silitec® - obţinută prin înglobarea particulelor de siliciu în materialul cămăşii

- Cu prelucrarea suprafeţei de uzură a cilindrului, prin înglobarea particulelor de siliciu direct în materialul blocului-motor, acesta având o structură matricială, numit LOKASIL®

 

În ceea ce urmează, ne-am propus să vă prezentăm în câteva cuvinte cum se derulează recondiţionarea blocurilor de motor din aluminiu cu suprafeţe tip ALUSIL®:

1. Alezarea

Având în vedere că stratul ALUSIL® conţine particule de siliciu, un material cu o duritate foarte mare, este nevoie de un cap de tăiere din diamant. La alezare se face o operaţie de tăiere a particulelor de siliciu. Este foarte important să se efectueze o tăiere curată, fără a sfărâma şi a disloca particulele de siliciu din mediul de aluminiu. Dacă tăierea nu este "curată", pot rămâne particule de siliciu sfărâmate sau parţial dislocate, care în timpul funcţionării motorului pot să dăuneze componentelor acestuia, fiind purtate de ulei.

2. Honuirea

Prin honuire se îndepărtează stratul format prin tăiere şi se uniformizează partea superioară a particulelor de siliciu. Pentru această operaţiune se folosesc pietre de honuit cu diamant, concepute în mod special pentru acest procedeu.

3. Expunerea

Deoarece particulele de siliciu sunt înglobate în aluminiu, între aceste particule există spaţii care în urma honuirii se umplu cu "pudră" de aluminiu. Pentru a crea proprietatea de reţinere a uleiului, spre deosebire de suprafeţele din fontă, în cazul cărora proprietatea este asigurată de urmele de honuire, în cazul blocurilor de aluminiu este nevoie de îndepărtarea pudrei dintre particulele de siliciu, astfel formând o textură care reţine uleiul. Se pot observa diferențele dintre honuirea efectuată pe un cilindru din fontă şi una de tip ALUSIL® (imagini realizate la microscop).

 

O altă tehnologie specială este bucşarea PDTI.

Există diferite presupuneri şi idei asupra fenomenului care provoacă uzura prematură a axului cu came şi a tacheţilor hidraulici în cazul motoarelor VAG 1,4 PDTI, 1,9 PDTI, 2,5 PDTI.

Unul dintre motivele certe  a fenomenului este eroziunea locaşurilor injectoarelor din chiulasă. La demontarea injectoarelor se poate observa uzura locaşului injectorului în partea superioară unde etanşează O - ring-urile în locaş (poza 1.). Uzura cauzată apare în partea opusă bridelor de fixare ale injectoarelor, şi este rezultatul  şocurilor termice şi mecanice exercitate asupra injectoarelor care sunt fixate doar cu câte un singur şurub de strângere. Astfel, injectorul poate avea o mişcare de vibraţie şi locaşul nemaifiind etanş, combustibilul poate pătrunde din circuitul primar de alimentare spre carter şi se amestecă cu uleiul din motor. Amestecul de combustibil - ulei ajunge în zonele unde sunt acţionaţi tacheţii hidraulici şi axul cu came, provocând uzura acestor piese.

Soluţii de remediere:

1. Înlocuirea chiulasei - metodă nu chiar economică

2. Reparaţia locaşului de injector

Primul pas este frezarea locaşului uzat la o cotă mai mare, permiţând astfel bucşarea (poza 2.). În faza a doua se introduce o bucşă din aliaj de aluminiu în locaşul frezat (poza 3.). În final, se reface profilul bucşei la cota originală (poza 4.). Pentru a putea efectua aceste operaţiuni cu înaltă precizie, la toate fazele reparaţiei se utilizează maşina cu comandă numerică echipată cu cuţit monopunct. După finalizarea bucşării se verifică sub presiune etanşeitatea locaşurilor recondiţionate.

La montarea injectoarelor în locaşurile recondiţionate este recomandată schimbarea setului de şuruburi de fixare al injectoarelor şi a O - ring-urilor de etanşare.